Descoperire macabră la Acapulco

By Andrei Jitca August 30th, 2010, under droguri101

Nou episod macabru în războiul drogurilor din Mexic: în renumita staţiune turistică Acapulco au fost descoperite 14 cadavre împrăştiate în diferite locaţii din oraş.

Victimele sunt bărbaţi cu vârste cuprinse între 22 şi 38 de ani. Corpurile aveau urme de împuşcături, mâinile erau încătuşate, iar ochii acoperiţi. Lângă fiecare corp neînsufleţit a fost lăsat un mesaj, gest tipic pentru războiul drogurilor, însă autorităţile au refuzat sa divulge conţinutul acestora.

Opinia publică mexicană a fost şocată când a aflat unde au fost descoperite cadavrele. Execuţiile sunt un element aproape cotidian în razboiul drogurilor, dar până acum victimele erau găsite numai în zona de frontieră cu Statele Unite, unde traficanţii îşi desfăşoară activitatea.

Sursa

Share/Save/Bookmark

8 noi substanţe

By Andrei Jitca August 16th, 2010, under droguri101

HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea tabelelor Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope şi ale Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 8 alin. (4) din Legea 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare şi al art. 1 lit. a) din Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

Art. I Tabelele Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1095 din 5 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În tabelul I, la secţiunea ,,Plante şi substanţe aflate sub control naţional,” după poziţia numărul 25 ,,β-ceto-MBDB (butilona) = 1-(1,3-benzodioxol-5-il)-2-(metilamino)butan-1-ona” se adaugă şapte noi poziţii, cu următorul cuprins:

,,26. 2C-C=4-cloro-2,5-dimetoxi-fenetilamina

27. Etcatinona= (RS)-2-etilamino-1-fenil-propan-1-ona

28. JWH 250=2-(2-metoxifenil)-1-(1-pentilindol-3-il) etanona

29. JWH-073=Naftalen-1-il-(1-butilindol-3-il) metanona

30. Metilendioxipirovalerona (MDPV)

31. Metilbenzilpiperazina (MBZP)

32. N,N-dialil-5-metoxitriptamina (5-MEO-DALT)”

2. În tabelul II, la secţiunea ,,Plante şi substanţe aflate sub control naţional,” după poziţia numărul 8 ,, Tabernanthe iboga (L.) Nutt.” se adaugă poziţia nr. 9, cu următorul cuprins:

,,9. Dimetocaina (larocaina) =(3-dietilamino-2,2-dimetilpropil)-4-aminobenzoat”

3. La Tabelul III, poziţia numărul 2 ,,Gama-butirolactona (GBL) = Dihidrofuran-2(3H)-ona” se elimină.

Art. II Tabelele Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În Tabelul I, după substanţa ,,β-ceto-MBDB (butilona) = 1-(1,3-benzodioxol-5-il)-2-(metilamino)butan-1-ona” se introduc următoarele substanţe:

,, JWH 250=2-(2-metoxifenil)-1-(1-pentilindol-3-il) etanona

JWH-073=Naftalen-1-il-(1-butilindnol – 3- il) metanona”

2. În Tabelul III, după substanţa ,,Bromo-dragonfly = 1-(8-Bromobenzodifuran-4-il)-2-aminopropan” se introduc următoarele substanţe:

,, 2C-C=4-cloro-2,5-dimetoxi-fenilamina

Etcatinona= (RS)-2-etilamino-1-fenil-propan-1-ona

Dimetocaina (larocaina)=(3-dietilamino-2,2-dimetilpropil)-4-aminobenzoat

Metilendioxipirovalerona (MDPV)

Metilbenzilpiperazina (MBZP)

N,N-dialil-5-metoxitriptamina (5-MEO-DALT)”

3. La Tabelul IV, substanţa ,,Gama-butirolactona (GBL) = Dihidrofuran-2(3H)-ona” .

Share/Save/Bookmark

Film bun

By Andrei Jitca August 14th, 2010, under off-topic

Am dat peste un filmulet bun, click and trip :)

Share/Save/Bookmark

Literature: Confusion…

By Andrei Jitca August 11th, 2010, under literatura

Mă trezesc mereu confuz
Cu gândul difuz căutând o scăpare
Cu filme dubioase în developare
Cugetări stocate fără titrare

Captivat rămân captiv în propriile-mi gânduri
Şi rămân blocat printre aceste rânduri
Orânduri, încerc să-mi fac prin imaginaţie
Ştiu ce urmează, să fie divinaţie?

Andrei Jitca


Share/Save/Bookmark

Nu mai am ţigări!

By Andrei Jitca August 6th, 2010, under droguri, tutun

Nu mai am nicio tigara in pachet, asta pentru ca asa vreau si mi-am propus, sa renunt. Tot ce mi-a ramas e pachetul gol ca amintire si o ultima tigara pe care am “savurat-o” astazi la 14:20 fiind ultima de pe ziua, luna, viata asta.

Cum a inceput totul?

Acum un an, mai exact vara trecuta am intreprins un experiment, subiectii fiind fizicul si psihicul meu. Asa zisul experiment ar fi trebuit sa se finalizeze pana la finele lui 2009, dar cei doi, se pare erau dedicati 101% proiectului. Astfel ca, dupa doar 2 luni acea “obisnuinta” a inceput sa se metamorfozeze in “dependenta”, nevoia luand locul placerii.

Nu pot spune ca am facut neaparat o greseala, dar pot spune ca nu prea am avut mai nimic de castigat din asta, daca ar fi sa cantarim pros si cons as inclina balanta spre cons.

Au trecut deja 6 ore de la ultima tigara(vezi poza) iar sevrajul nu si-a facut inca aparitia, sincer maine ma astept la simptome precum: dorinta arzatoare, furie, iritabilitate, anxietate, dificultati de concentrare, somnolenta, oboseala, foame, castig ponderal, neliniste si nerabdare etc.

Pros and Cons

Cum am spus mai sus, nicotina e responsabila pentru prelungirea efectelor pozitive cauzate de dopamina care este responsabila pentru sistemul de recompense al creierului, fiind principalul motiv pentru care este mai addictive decat heroina si cocaina.

Fumul de tigara mai contine compusi capabili sa inhibe MAO, enzime responsabile pentru catalizarea oxidarii monoaminelor crescand riscul de aparitie a unor boli precum Alzheimer si Parkinson.

Printre efectele mai putin pozitive ale drogului, s-a descoperit ca nicotina scade riscul de aparitie a colitei ulcerativă in randul fumatorilor, aceasta toleranta dispare odata cu incetarea fumatului.
De asemenea, nicotina reduce riscul de crize epileptice nocturne (o forma rara de epilepsie).

Retragerea Substantei, Sevraj


Printre simptomele de sevraj se numara: dorinta arzatoare, furie, iritabilitate, anxietate, dificultati de concentrare, somnolenta, oboseala, foame, castig ponderal, neliniste si nerabdare.

In general, simptomele de sevraj incep in decurs de o zi de la renuntarea la nicotina. Senzatiile neplacute sunt mai puternice in primele 14 zile si incep sa se reduca la aproximaticv o luna dupa ce ai oprit fumatul. Dorinta arzatoare de nicotina, care este deseori un motiv pentru tentativele esuate de renuntare, poate persista pana la 6 luni.

Sevrajul poate fi o experienta foarte suparatoare, se caracterizeaza deseori prin tristete semnificativa si scaderea capacitatii de functionare in mediul social si la serviciu. (continuare: aici)

Concluzia

Ca si incheiere, Nicotina e un pesticid, o otrava fiind mai periculoasa decat droguri precum Heroina, Cocaina, Amfetamina, Alcoolul, Ecstasy-ul sau banala Marijuana, aceasta va roade de vii, va distruge dintii, plamanii, creierul, sanatatea. Atentie, asta e doar Nicotina, una din cele peste 4000 de substante regasite intr-o tigara. Grija ce alegeri faci in viata, poate faci o greseala si ajungi pe o strada cu sens unic, fara posibilitatea sa te intorci inapoi.

Copii nu intrati in lumea drogurilor, suntem deja prea multi!

Vezi si:

Mă pot lăsa oricând…
Istoria Tutunului
Tutunul. Mai periculos decat Heroina si cocaina

Share/Save/Bookmark

Buletinul ENCOD cu privire la poltica drogurilor în Europa

By Andrei Jitca August 3rd, 2010, under ENCOD

Nr. 65, iulie 2010

Cetăţeni, autorităţi şi droguri

Nu trebuie să fii un economist ca să ştii că, atunci când o substanţă, pe care oamenii o doresc, devine ilegală, preţul ei creşte, iar calitatea scade. Numărul furnizorilor creşte, şi este tot mai greu să se controleze piaţa.

Guvernele ar trebui să aibă grijă de sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor lor. Noi plătim pentru serviciile medicale, pentru a ţine sub control tot ce se introduce în organismele noastre. În mod ironic, pentru producerea şi distribuirea de substanţe care au fost declarate ilegale de către Convenţia ONU din 1961 privind stupefiante, nu există nici un fel de control. Această măsură a fost justificată prin nevoia de a proteja sănătatea publică, dar, de fapt, aceasta a avut un efect opus.

Pentru că majoritatea oamenilor nu gândesc logic/obiectiv asupra subiectului drogurilor, ci doar reacţionează pe bază emoţională. Politicienii ştiu acest lucru, şi, prin urmare, preferă să tacă, astfel, nu riscă să piardă voturi. Jurnaliştii ştiu acest lucru, şi, prin urmare, preferă să distreze în loc să informeze. Ei vorbesc despre droguri pentru a provoca curiozitatea oamenilor, dar ignoră întrebarea : în ce mod ar putea fi redusă sau evitată această problemă?

Oamenii care doresc o politică mai bună în problema drogurilor, ar trebui să demonteze acest concept ce induce în eroare, care a fost impus generaţii la rând. Trebuie să promovăm o evoluţie socială, culturală şi politică ce va schimba radical relaţia dintre cetăţeni şi autorităţi.

Luaţi în considerare experienţa noastră cu Forumul Societăţii Civile cu privire la politicile de droguri în UE. Creat în 2007, după ani de lobbying, acest forum ar fi însemnat o oportunitate pentru societatea civilă de a oferi o contribuţie în procesul de luare a deciziilor cu privire la politica drogurilor ce are loc la Bruxelles. Un buget de 1 milion de euro pe an a fost repartizat pentru a finanţa forumul, ceea ce ar consta din întâlniri periodice cu reprezentanţii asociaţiilor europene ce activează în domeniul dorgurilor.

Trei ani mai târziu, Comisia Europeană poate aloca numai o parte din această sumă. Din 2007, au avut loc trei întruniri ale CSF, care au implicat 50000 euro fiecare. În timpul acestor trei întâlniri, Comisia a boicotat sistematic toate eforturile de a duce un dialog sincer cu persoanele ce iau deciziile. În timpul ultimei întruniri, în martie 2009, Comisia a făcut încercări disperate de a impune pe forum o campanie uniformă, o aşa-numită „Alianţă Europeană pentru avertizarea pericolului utilizării drogurilor”. Numai una din cele 26 de organizaţii-membre, Fundaţia pentru o Europă fără droguri (susţinută de către biserica de scientologie) a fost de acord cu această propunere. Ulterior, s-a format un grup de bază din 6 organizaţii, printre care şi ENCOD, care vor stabili agenda următoarei CSF.

După nenumărate înârzieri, acest grup de bază sa reunit la 15 iunie 2010. La întâlnire, au fost făcute propuneri concrete pentru a include în această ordinea de zi un curs de discuţie a politicii de droguri ca atare, cu reguli clare pentru participanţii eligibili, şi, utilizarea eficientă a fondurilor bugetare alocate pentru aceasta. Dar, din nou Comisia Europeană a acţionat rapid pentru a evita concluziile şi a se amâna deciziile şi prelungi status quo-ul actual. În final, reuniunea a trebuit să fie amânată până în octombrie.

Prin încălcarea tuturor normelor cu privire la transparenţă, reprezentare şi utilizarea eficientă a banilor contribuabililor Comisia distruge credibilitatea CSF şi cea a organizaţiilor implicate în ea. Elita Europeană arata că nu doreşte deloc ca un dialog serios cu cetăţenii în privinţa politicii drogurilor să aibă loc, pentru că se teme că rezultatul acesteia ar putea duce la o dureroasă pierdere/deteriorare a imaginii.
În timpul Adunării Generale ENCOD care a avut loc la Frankfurt, 18 – 20 iunie, am vorbit despre strategii pentru un contraatac. Ce este interesant, se observă o tendinţă a ţărilor mari cum ar fi Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie, pentru politici represive, uneori mascate sub măsuri de siguranţă a traficului, pe când în ţări mai mici, lumini minuscule de speranţă pot fi observate, în special, în ceea ce priveşte consumul de cannabis. Următorul guvern al Ţărilor de Jos / Olandei ar putea începe un experiment cu un backdoor (uşă din spate/ de rezervă) reglementat, în Belgia activează în prezent primul Cannabis Social Club (Club Social pentru utilizatorii de Canabis), în timp ce în Spania, numărul total al acestor cluburi se apropie deja de sute.

Datorită varietăţii de contexte politice şi de altă natură din fiecare ţară, este dificil de a se conveni asupra unei activităţi şi a unei agende de zi comune pentru ENCOD. Au venit propuneri, cum că ar trebui organizate petiţii sau marşuri în Bruxelles sau Viena, sau sesiuni de înstruire pentru activişti şi lobby-şti. Majoritatea acestor idei vor rămâne doar la nivel de idei din cauza lipsei de resurse umane şi financiare.

Dar, Adunarea cu siguranţă va servi drept sursă de inspiraţie pentru cei ce se tem de acţiunile noastre şi va rămâne mereu simbolică. Un workshop (atelier) despre istoria şi dezvoltarea modelului spaniol al Cluburilor Sociale pentru utilizatorii de Canabis, a fost o oportunitate de a învăţa cum să pui la punct şi să promovezi un astfel de club. Începând ca o acţiune simbolică pentru a contesta prohibiţia canabisului, aceste cluburi au început să propună soluţii practice pentru oameni, printre care şi mulţi pacienţi ce au obosit să îşi obţină medicamentul de pe piaţa ilegală. În orice ţară în care consumul nu este incriminat, este posibil de a deschide un astfel de club: orice avocat sau judecător trebuie să fie capabil să explice că, dacă cererea se face legitim, atunci şi alimentarea trebuie să fie şi ea legală. Cel puţin în Spania şi Belgia, acest mod de gândire a avut succes.

De asemenea, poate fi găsită o soluţie şi pentru problema frunzei de coca şi a derivatelor tradiţionale din aceasta. Ambele pot fi cumpărate legal în Peru şi Bolivia, dar exportul este ilegal, din cauza că frunza de coca este menţionată de către Convenţia ONU din 1961. În următoarele luni, unii membrii ai ENCOD vor investiga posibilitatea de a înfiinţa o Asociaţie Europeană a consumatorilor de Frunze de coca, care vor importa legal, produse din coca printr-un circuit de schimb economic, verde şi corect, în colaborare cu asociaţiile de crescători de coca din Bolivia.

17 ani în urmă, lupta noastră a început să atragă atenţia către vocile oamenilor ce nu au fost auzite niciodată în dezbaterile despre droguri. A continuat ani de zile în a contesta superioritatea morală din spatele prohibiţiei. Astăzi, această luptă este pentru găsirea unor soluţii viabile pentru cetăţenii afectaţi, soluţii ce ar avea effect imediat. Prin conectarea consumatorilor cu producătorii ce vor să facă parte dintr-un sistem legal, fără intervenţia inutilă a intermediarilor sau a autorităţilor, putem pune în aplicare metode non-represive de control bazate pe acceptarea dreptului adulţilor la liber consum (accesul la orice substanţă).

Astfel, scriem următorul capitol în istoria politicii drogurilor, deşi este imposibil de spus când va putea fi întoarsă ultima pagină a acestui capitol. Cel puţin un lucru este clar: prohibiţia drogurilor este o acţiune şi o abordare iresponsabilă. Această situaţie nu poate dura mai mult.

Scris de către Joep Oomen (cu ajutorul lui Peter Webster)

(Tradus în limba română de către Andrei Braşoveanu)

Sursa

Share/Save/Bookmark

Lupta pentru marijuana medicinală. Run from the cure.

By Andrei Jitca July 19th, 2010, under istoria, legalizarea, marijuana medicinala

In anii ‘70, popularitatea de care se bucura iarba si practicarea frecventa a fumatului ierbii au resuscitat interesul pentru utilizarea medicala a acesteia. Pacientul bolnav de glaucom Robert Randall a descoperit faptul ca iarba ajuta la scaderea presiunii intraoculare si a dat in judecata, cu succes, guvernul federal pentru dreptul de a se aproviziona legal, dupa ce, in 1975, fusese arestat pentru cultivarea canabisului. Rezultatul a fost infiintarea programului Compassionate Investigative New Drug, care inca mai distribuie marijuana catre sapte pacienti supravietuitori.

Incepand din 1978 si pana in 1988, 34 de state au aprobat legi permisive privind utilizarea canabisului medicinal. Avantul a fost domolit de curentul anti-marijuana al epocii lui Reagan. NORML si Randall au atacat interdictia federala a canabisului medicinal din 1970. In 1988, Francis Young, un judecator administrativ al DEA, a decis ca medicii ar trebui sa poata prescrie marijuana, pe care o numeste “una dintre cele mai sigure substante active terapeutic cunoscuta de om”, DEA i-a respins decizia.

In anii ‘80, odata cu raspandirea virusului HIV, homosexualii au descoperit ca marijuana stimuleaza pofta de mancare, ceea ce ii ajuta sa reziste “sindromului de epuizare” pe care-l da SIDA. In 1991, in San Francisco, Dennis Peron, un vechi dealer si militant pentru drepturile homosexualilor, a reprezentat avangarda pentru legalizarea marijuanei medicinale, dupa ce iubitul sau a murit de SIDA.

Sute de bolnavi de SIDA s-au inscris in programul Compassionate IND (Investigational New Drug), drept pentru care presedintele Bush a interzis inscrierea unor noi membri dupa 1992.

Roata s-a intors in 1996, in California, atunci cand Peron si alti militanti au lansat Propunerea 215, o propunere de lege care permitea folosirea si cultivarea de catre sau pentru pacienti care aveau recomandare medicala. Initiativa Washingtonului din anul 1998 a primit 69% din voturi, insa a fost anulata de Congres).

extras din “Fratele meu canabisul” de Steven Wishnia

Share/Save/Bookmark