Droguri101

.

.

ARIJUANA E PERICULOASĂ. CÂNEPA E INOFENSIVĂ!

Utilizările incredibile ale cânepei

Ştiaţi că planta denumită cânepă are peste 25.000 de utilizări? De la alimente, vopsele şi combustibili, şi până la îmbrăcăminte şi materialele de construcţii, cânepa e folosită peste tot. Urme de cânepă se găsesc chiar şi în pliculeţele de ceai Lipton. Şi chiar şi la o parte din maşinile fabricate azi, se găseşte tot cânepă.

Cea mai veche dovadă despre utilizarea ei o reprezintă o bucată de ţesătură de cânepă, descoperită în Mesopotamia, şi datând de peste 10.000 de ani. Cea mai veche hârtie provine din China, în urmă cu două milenii, şi este făcută din fibră de cânepă. Chiar şi faraonii au utilizat cânepa în construcţia marilor piramide.

Cânepa a devenit atât de importantă în Anglia secolului al 16-lea, încât regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu creşteau pe pământurile lor cel puţin un sfert de acru de cânepă pentru fiecare 60 de acri deţinuţi.  În America, au existat perioade în care puteai chiar plăti impozite în natură, în cânepă. În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cânepă.

La fiecare 3,6 secunde câte un om moare de foame. Seminţele de cânepă sunt cele mai hrănitoare şi o soluţie economică pentru a pune capăt foametei de la nivel mondial. Cu o concentraţie de 80% de “grăsimi bune” de care corpurile noastre au nevoie pentru menţinerea unei sănătăţi acceptabile, precum şi proteinele şi aminoacizii deţinuţi, cânepa reprezintă un echilibru perfect necesar alimentaţiei umane.

Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, dintre care s-a folosit şi uleiul de cânepă. În anii 1930, Henry Ford  a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cânepă. Picturile marilor artişti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe pânze din cânepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaşi cânepă.

Peste 50% din pesticidele folosite în lume sunt utilizate în cultivarea bumbacului. Dar cânepa este un material de 8 ori mai puternică decât bumbacul! Cânepa poate creşte într-o 100 de zile, fără folosirea erbicidelor şi pesticidelor, astfel ajutând la protejarea mediului înconjurător. De asemenea, din cânepă s-ar putea fabrica hârtie de ziare sau de cărţi, mult mai rezistente decât cele produse din lemnul copacilor, ajutând astfel şi prezervarea pădurilor ce produc oxigenul atât de necesar vieţii.

Şi totuşi, de ce cânepa este atât de marginalizată în zilele de astăzi? Doar pentru că din ea se produce şi marijuana?

Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii

Marijuana e periculoasă, e adevărat, dar nu pentru corpul sau mintea umană, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool şi de tutun. Afaceri uriaşe, în care se învârt afaceri de milioane de dolari şi putere, au ascuns adevărul de ochii publicului.

Dacă s-ar afla faptul că acest canabis ar putea fi folosită în produse comerciale, acest lucru ar crea o adevărată bombă atomică la scară industrială! Întreprinzătorii n-au fost învăţaţi niciodată despre potenţialul extraordinar al canabisului, pentru că cei foarte bogaţi au conspirat pentru a oferi dezinformări asupra publicului cu privire la această plantă care, dacă ar fi folosită în mod corespunzător, ar ruina marile companii din domeniile mai sus menţionate.

De unde provine cuvântul “marijuana”? El a fost folosit pentru prima dată la mijlocul anilor 1930 buna imagine şi istoria fenomenală a plantei de cânepă. Dar iată care sunt faptele înregistrate de-a lungul timpului despre cânepă:

- toate manualele şcolare din SUA au fost tipărite pe hârtie realizată din cânepă până în anii 1880;

- în SUA, din 1631 şi până la începutul anilor 1800 era legal să-şi plăteşti impozitele sub formă de cânepă;

- refuzul de a creşte cânepă în America, în secolele 17 şi 18, era ilegal. De exemplu, în Virginia, pentru o perioadă de timp, puteai ajunge în închisoare dacă refuzai să creşti cânepă;

- George Washington, Thomas Jefferson şi alţi preşedinţi ai SUA, de la începutul istoriei statului american, au crescut cânepă;

- 80% din toate textilele, confecţiile, hainele etc. erau făcute din cânepă, până când în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului;

- primele biblii, hărţi, Declaraţia de Independenţă a SUA, toate au fost scrise pe hârtii realizate din cânepă;

- în anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul că până în anii 1940, toate ziarele vor fi tipărite pe hârtii de cânepă şi astfel nu va mai fi nevoie ca arborii să fie tăiaţi. Studiile arătau că 1 acru de cânepă echivalează cu 4,3 acri de arbori;

- vopsele şi emailuri de calitate au fost realizate din sămânţă de cânepă până în 1937 (în SUA);

- primul model de maşină “T” pentru Henry Ford mergea pe gazolină extrasă din cânepă, maşina însăşi fiind realizată din cânepă. Maşina avea tăblii de plastic obţinut din cânepă, care erau de 10 ori mai rezistente faţă de oţelul.

- revista “Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un articol intitulat “Cea mai profitabilă cultură ce poate fi crescută”, arătând că aceasta nu poate fi decât cânepa.

- iată un fragment dintr-un film documentar de 14 minute, realizat în 1942 de Departamentul Agriculturii din SUA, prin care se încurajau fermierii americani să crească cânepa pentru a susţine efortul american de război:  “Cânepa exista înaintea construcţiei templelor greceşti. Timp de mii de ani, această plantă a fost folosită în China pentru realizarea îmbrăcăminţii. [...] Acum în Filipine şi în Indiile de Est, cânepa se află în mâinile japonezilor. Cânepa americană este necesară atât pentru industria militară, cât şi pentru celelalte industrii ale noastre.”

- cultivarea şi producţia cânepei nu face rău mediului înconjurător. Agenţia Americană de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru, arătând că această plantă produce de la 4 până la 7 ori mai puţină poluare decât ceilalţi înlocuitori organici ai acestei plante.

Conspiraţia Dupont împotriva cânepei

În anul 1937, marea corporaţie petrochimică DuPont şi-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol şi cărbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acţionarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloza, metanolul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cânepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%.

Cine credeţi că era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanţelor pe timpul preşedinţiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său, la conducerea Biroului Federal de Narcotice şi Droguri Periculoase. Intenţia era foarte clară: cânepa trebuia să fie declarată ilegală, întrucât ameninţa afacerile de miliarde de dolari. Aceşti oameni au introdus un cuvânt mexican obscur “marihuana” pe care l-au “împins” în conştiinţa Americii.

Manipularea mass-mediei în privinţa cânepei

La sfârşitul anilor ‘20 şi în anii ‘30, în ziarele americane a început o campanie care scotea in evidenţă lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat în ştirile de prima pagină. Cititorii au fost învăţaţi că marijuana era responsabilă pentru toate: de la accidentele de maşină până la pierderea moralităţii.

Filme ca “Reefer Madness” (”Nebunia marijuanei”) (1936), “Marihuana: Assassin of Youth” (”Marijuana, asasinul tinerilor”) (1935) şi “Marihuana: The Devil’s Weed” (”Marijuana, iarba diavolului”) (1936) erau pelicule propagandistice, create de aceşti industrialişti pentru a crea un duşman. Scopul lor era acela de a câştiga simpatia publicului, astfel încât să poată fi adoptate legile anti-marijuana.

În anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranţei. Masele erau ca oile, aşteptând să fie conduse de către cei puţini. Toate ştirile prezentate în ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevărate.

Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusă în House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera legislativă, fără a fi dezbătut de alte comitete. Preşedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a asigurat că legea va trece prin Congres.

Dr. James Woodward, doctor şi avocat, a depus mărturie, mult mai târziu, din partea Asociaţiei Medicale Americane, că motivul pentru care această asociaţie nu denunţat legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul că ea tocmai descoperiseră că marijuana era de fapt cânepă.

În septembrie 1937 cânepa a devenit ilegală. Cea mai folositoare recoltă din lume a fost identificată cu un drog, iar de atunci, planeta noastră suferă. Congresul american a interzis cânepa pentru că i s-a spus că ea este cel mai mare drog cauzator de violenţă.Anslinger, şeful Comisiei de droguri, a promovat ideea că marijuana îi face pe consumatori să se comporte extrem de violent. În anii ‘50, sub ameninţarea comunistă din SUA, acelaşi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana te va linişti atât de mult, încât soldaţii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevărul?

Cânepa, planta minune

Cânepa are o fibră de calitate mult superioară celei produse din lemn. Mult mai puţine chimicale sunt necesare pentru a fabrica hârtia din cânepa, decât hârtia produsă din lemn. Unui copac îi ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe când cânepei îi este destul un singur sezon.

Iată câteva din întrebuinţările pe care cânepa le-ar putea aduce omenirii:

1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sămânţă de cânepă. Materialele plastice din cânepă sunt biodegradabile. De-a lungul vieţii lor, ele se descompun şi nu fac rău mediului înconjurător. În schimb, materialele plastice făcute din petrol ruinează natură; ele nu sunt biodegradabile şi fac mare rău planetei. Materialele plastice făcute din cânepă nu vor distruge ape curgătoare aşa cum au făcut DuPont sau alte corporaţii.

2) Din cânepă se pot face medicamente. Să nu uităm că în trecut, Asociaţia Medicală Americană sprijinea tratamentele pe bază de canabis, care sunt mult mai naturale şi mai puţin nocive pentru organismul uman, decât medicamentele care se bazează pe compuşi petrochimici.

Cânepa ajută la lărgirea arterelor, astfel încât sângele să poată circula mai bine. De asemenea, cânepa conţine THC, un agent activ, care ajută în bolile de astm şi glaucom.

3) Cânepa poate ajuta la combaterea foametei în lume. O mulţime de produse alimentare pot fi realizate din cânepă. Seminţele de cânepă conţin proteine naturale în cantităţi mari. De asemenea, ele conţin doi acizi graşi esenţiali care ajută curăţarea trupului de colesterol. Aceşti acizi graşi nu pot fi găsiţi în altă parte în natură.

4) Din cânepă se pot face haine durabile. Hainele realizate din cânepă sunt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar în anumite state din SUA ca de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la măsuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor făcute din cânepă fiind considerată o infracţiune. Vă imaginaţi să fiţi arestat pe stradă pentru că purtaţi blugi din cânepă?

ISTORIA CÂNEPEI IN SUA:

Pe scurt:
-in 1611 in apropiere de Jamestown,Virginia a fost plantata prima cultura de canepa indiana de catre colonistii englezi;
-la inceput colonistilor le-a fost ordonat de catre Marea Britanie sa cultive canepa, climatul Americii fiind perfect pentru asa ceva;
-dupa Revolutia americana in Kentucky se crestea “cultura de milioane” din care se facea totul de la imbracaminte la franghii si panze de vase;
-In agenda sa din anul 1765, George Washington sustinea ca ar fi cultivat canabis pentru fibra cat si scopuri medicinale;
-la inceputul secolului XIX canabisul a inceput sa fie folosit medicinal, iar la mijlocul anilor 1800 W.B. O’Shaughnessey a realizat tinctura, o solutie de canabis cu alcool care avea efect analgezic, anti-convulsativ, si de relaxare a muschilor;
-In 1887 medicii dentisti au descoperit puterea anestezica a canabisului si au inceput sa il foloseasca in operatiile dentare;
-la inceputul secolului XX marijuana a inceput sa fie folosita de artisti ai muzicii jazz si in scurt timp a fost asociata cu crime si comportament abuziv;
-in 1936, un mic grup religios a regizat un documentar intitulat: “Tell Your Children” (anuntati-va copiii) in care marijuana a fost prezentata total gresit, facandu-se afirmatii nefondate, acest film a fost re-editat mai tarziu si republicat sub numele de “Reefer Madness“;
-ca urmare a acestui documentar, in 1937 marijuana a devenit ilegala, a fost eliberat “Taxa de timbru a Marijuanei“(Marijuana Tax stamp act), pentru a creste canabis aveai nevoie de acest timbru care paradoxal nu era eliberat nimanui;
-1941 Canabisul prescris devine ilegal la nivel federal;
-pe la jumatatea anilor 1950‘ industria canepei se prabuseste;
-1961-Organizatia Natiunilor Unite, mai precis 100 tari din toata lumea decid banarea(interzicerea) marijuanei la nivel mondial.
-1970-prezent au loc nenumarate cercetari din care reiese ca, elementele psihoactive din planta indiana, mai exact THC, CBD, CBC, THCV au efecte benefice asupra corpului nostru de la inhibarea celulelor cancerigene la cresterea apetitului si asa mai departe.

Pros and Cons

Intr-un final ce a adus aceasta prohibitie a drogurilor, exact ceea ce a adus si cea a alcoolului: crima organizata, cresterea consumului si rata criminalitatii si supraaglomerarea penitenciarelor. Legala sau nu aceasta industrie va prospera indiferent de circumstante, este doar o chestiune de timp pana se va inlocui sau va fi eliminata aceasta prohibitie, timp in care se vor gasi metode de a regula si taxa.
Daca alcoolul aparea astazi ca drog nou ar fi fost interzis si trecut ca si drog de mare risc cu potential mare de abuz si ar fi durat cativa zeci sau sute de ani pana sa fie regulat, cazul de fata al cannabisului, doar ca, aceasta planta e pe Terra de mii de ani.

Se profita foarte mult de pe urma acestei prohibitii, se fac bani aducand marfa in tara, comercializand-o iar mai apoi arestandu-i pe “criminalii” consumatori.
Inca o treaba interesanta, stiati ca in SUA exista inchisori private, DA ati auzit bine, exista oameni care profita de pe urma criminalilor inchisi, la ce nivel de degradare s-a putut ajunge..
Sa intelegeti mai bine cati bani fac acesti asa zisi “businessmen” avem mai jos un grafic sa vedem cam ce “criminal offenders” ajung la inchisoare.
Pentru ce dam noi bani la stat sa tinem acesti oameni in celule pentru “infractiuni” non-violente, alaturi de criminali, violatori, terorist and so on. Teroristi..